!

!
cu Danu un blog neînţeles de înţeles.
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩۞۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
♘ Viaţa Privită Prin Ochii Tăi ♘
"Viața e o luptă, când crezi că ai câștigat, s-a terminat!"
-
Daniel Cibotariu

▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ஜ۩۞۩ஜ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

Click "Edit Content" Below1

Vă doresc să fiţi curioşi!

Vă doresc să fiţi curioşi!
Bine aţi [re]venit la ♘Viaţa Privită Prin Ochii Tăi♘

marți, 27 octombrie 2015

27/10/1983 - 'Danu Effect' - You Will Not Cry After Reading This...99,9% People Smile!

Totul a început acum treizeci și ceva de ani...mai exact stai așa ca să nu-mi dea cu virgulă și să nu-mi uit vorba zic și doi într-o joi am apărut eu pe lume.

A trecut timpul iar astăzi împlinesc frumoasa vârstă de +32 de ani știu că sunt toți ai mei nu i-am furat de la nimeni iar dacă e cazul returnez cu mare drag dar cred că azi nu trebuie să demonstrez nimic nimănui...da știu că nu ar trebui să scriu aceste rânduri și că sunt un scriitor „amator” care se pierde mereu în cuvinte, litere și fraze neterminate...hey asta sunt și vă voi fi alături atunci când nimeni nu o va face.

Al vostru Daniel Dumitru Cibotariu
Părinţii sunt rădăcinile noastre spirituale, care ne ajută să devenim oameni!

Vă doresc să fiţi curioşi!

joi, 1 octombrie 2015

Întâiul semn de politeţe - Salutul -

"Te salut - deci, pentru mine, exişti!

Iată, aşadar, întâiul semn de politeţe - salutul, dar şi o importantă formă de recunoaştere a ta.
Exişti tu, oare, om atât de neînsemnat, încât să nu meriţi a mai fi salutat?
Şofer sau pieton, pe loc sau în mişcare, la sosire sau plecare, femeie sau bărbat, patron sau angajat ... când salut?... şi când aştept să fiu salutat?
Cui nu e cazul să spun «la revedere»?
Şi ce îi da unui salut puterea de a deschide uşi, sau poate inimi ori ...
simple conversaţii?...
Sperând ca am făcut salutul şi mai prezent în viaţa ta, îţi spun succes în a găsi mereu formula potrivită de a saluta!"

Salutul este esențial în stabilirea unor relații cu cei din jur.  Să nu saluți înseamnă să-ți atragi antipatia tuturor.  Iată câteva din regulile de bază:

  • bărbatul salută mai întâi o femeie, chiar dacă este mai tânără;
  • tinerii îi salută pe cei mai în vârstă;
  • noul venit pe cei care sunt deja adunați;
  • inferiorul pe superiori.


Este obligatoriu să răspunzi la orice salut deoarece, a refuza înseamnă să-l jignești grav pe cel care ți s-a adresat.


Cum salută un domn?

  • Când întâlnește o doamnă, bărbatul salută primul, încetează să mai fumeze  și-și scoate mâna din buzunar.
  • În general, salutul înseamnă să-ți scoți pălăria, aproximativ cu doi metri înaintea întâlnirii, să o înclini ușor, privind fără insistență în ochii persoanei salutate, iar apoi să îți pui pălăria la loc pe cap. Ridicarea pălariei se face întotdeauna cu mâna opusă părții în care se găsește persoana salutată.
  • E mai bine să pastrezi pălăria pe cap și să saluți verbal, decât să reduci gestul la o simplă atingere a borului pălăriei, fără să o ridici.
  • Dacă domnul nu poartă pălărie,  înclinarea capului va fi un pic mai adâncă dacât dacă ar saluta cu pălăria.

Cum salută o lady?


  • Dacă se întâlnesc două persoane de același sex, cea tânără salută pe cea mai în vârstă.
  • Salutul se face însoțit de un ușor surâs și de o scurtă înclinare din cap.
  • În țările anglo-saxone, femeia salută prima, pentru a-l autoriza astfel pe domnul întâlnit să o salute.
  • În Europa continentală domnul salută, doamna răspunde.
  • Două persoane de același sex și de aceeați vârstă se salută simultan.

Ai dreptul sa refuzi un salut?


A refuza sa răspunzi la salut înseamnă a-l face pe celălalt să înțeleagă că te-a ofensat grav, pe tine sau pe unul din membrii familiei tale. În afara acestor cazuri, nu există salut pe care poți să-l refuzi fără să încalci în mod deliberat și grosolan regulile elementare ale bunei cuviințe. Există totuși împrejurări în care am prefera să ne facem că nu vedem anumite persoane pentru a le saluta, deoarece am avut cu ele un conflict. Aceste cazuri cer mult tact și o mare prezență de spirit pentru a găsi o soluție onorabilă. Pentru a evita întâlnirea, o facem când suntem încă la mare distanță. Dacă întâlnirea este inevitabilă, vom saluta scurt. Acest salut ar putea fi pentru celalalt o mică lecție dacă el este vinovat, iar dacă noi suntem vinovați, salutul nostru poate duce la o împăcare.


Nu există reguli fără excepții!


  • Vom evita să salutăm o persoană, mai ales o doamnă, dacă o întâlnim într-o companie compromițătoare.
  • În armată, salutul este strict reglementat – inferiorul îl salută pe superiorul său în mod obligatoriu.
  • Pentru personalul feroviar, poștal, pentru vameși există alte reguli. Ei se pot saluta fără să se cunoască, prin simplul fapt că poartă aceeași uniformă.
  • Cel care intră într-un local salută, cel care se află acolo răspunde la salut. Această regulă este valabilă în restaurante, compartimente de tren, săli de așteptare, lifturi, magazine etc.
  • Un om bine crescut își scoate pălăria și se oprește un moment când trece un convoi mortuar. Te ridici și te descoperi când se intonează un imn național sau când se înalță drapelul unui stat. Pe durata ceremoniei trebuie să te comporți decent, pentru a arăta că respecți sentimentele altora.
  • Salutăm tot grupul din care face parte o cunoștință. Persoanele care o însoțesc vor răspunde la salut, dar nu vor întreba numele dumneavoastră.

SALUTUL VERBAL. STRÂNGEREA MÂINII. SĂRUTATUL MÂINII.



Dacă întâlnim rude, prieteni, sau cunoștințe apropiate, vom da Bună ziua! chiar dacă nu ne oprim pentru o conversație.

Dacă întâlnim alte persoane, formula obișnuită va fi Bună ziua! sau Bună seara! la care adăugăm obligatoriu Doamnă sau Domnule.

Nu este necesar să spunem numele persoanei pe care o întâlnim. Dacă este vorba despre un director al unei mari companii sau despre un ofiter, aceștia se pot adresa subalternilor pronunțându-le numele, gest ce va echivala cu un compliment.

Se vor evita formulele de tipul: Hello! sau Ciao!  sau  Adio! permise doar adolescenților.

Când ne despărțim de cineva, formulele de salut sunt: La revedere!, O seară bună!Noapte bună!

Strângerea mainii se practică mai ales când cele două persoane care se întâlnesc urmează să se oprească și să stea puțin de vorbă. Este o formă de salut care datează din antichitate și care este încărcată de un simbolism profund. Să saluți pe cineva strângându-i mâna este un semn de mare stimă.

Mâna pe care o strângem este cea dreaptă. Această regulă datează din vremea când, în mâna dreaptă țineai o armă, iar când întindeai mâna goală însemnă că doreai pace. Anumite comunități, de exemplu cercetașii (scouts) își strâng mâna stangă.


Persoana care întinde mâna prima este doamna, persoana mai în vârsta sau superiorul. Tot persoanei de rang superior îi revine inițiativa formulei de salut.

Dacă din necunoasterea acestei reguli, tânărul este primul care întinde mana, să o refuzi este un afront.

Cel mai ocupat dintre oamenii de stat nu trebuie să refuze să strângă mâna celui mai pisălog dintre solicitanți. Să refuzi o mână întinsă este o sancțiune de o gravitate excepțională.

Pentru a strânge mâna cuiva un bărbat se va ridica. Doamnele nu trebuie să se ridice decât pentru a da mâna unei persoane mai în vârstă sau pe care vor s-o onoreze în mod special.


Se spune că modul în care strângi mâna celuilalt îți dezvăluie firea. 
Nu trebuie să avem o mână moale sau una care o zdrobește pe a celuilalt. Nu apucam doar vârful degetelor.

Se va evita strângerea mâinii pe deasuprea alteia, în cruce, gestul fiind total lipsit de eleganță. Ordinea priorităților este următoarea: doamnele între ele, doamnele și domnii, domnii între ei.

Strângerea mâinii poate însemna și altceva decât salutul. Se strânge mâna și pentru a marca încheierea unei afaceri, pentru a sublinia condoleanțele, felicitările, o rugăminte, o mulțumire sau o scuză.

 Vă doresc să fiţi curioşi!


 SURSA ARTICOL ...READ MORE...

miercuri, 12 august 2015

Poemul umblă desculț

Poemul umblă desculț
gol și fãrã de capãt e drumul,
nicãieri nici o urmã,
doar sânge-nchegat pe buzele
vântului.
Sub arborii desfrunziți
nimeni nu va vorbi despre asta,
nimeni.
Pânã-n zori
mute se vor roti constelațiile,
pânã-n zori
din tãcere-n tãcere.
Apoi viața și moartea,
cuvântul...
Poemul umblã desculț
iar drumul
nu mai existã.
Autor Horia Bădescu
 Vă doresc să fiţi curioşi!

sâmbătă, 1 august 2015

Îmi place despre tine



Îmi place despre tine
                        Marius Tucă


Îmi place despre tine
Cum învârţi în ceaşca de cafea
De parcă ai învârti pământul cu linguriţa 
Şi lumea întreagă ai sorbi-o cu nesaţ
Ghicindu-i viitorul în poluri şi în zaţ,

Îmi place despre tine
Cum copilăreşti uitându-te prin vitrine
Făcându-ţi, ca amintire, poze tot cu tine,
Săruţi oglinzile prin garderobe
Rujul tău este împrăştiat prin tot oraşul
Înlocuind toate semnele de circulaţie,

Îmi place despre tine
Cum faci din trotuarele toate
Adevărate podiumuri de prezentare
Ale subţirelor glezne ale tale,
În jurul lor se învârt toţi bărbaţii
Ca nişte sateliţi îndrăgostiţi de planete nelocuite,

Îmi place despre tine
Cum alergi paparazzi pe şine
Şi pozezi doar pentru fotografi anonimi
Care dorm cu poza ta sub pernă
Fără să ştie cu cine au de-a face
Mai bine ar scuipa în sân, piei drace!,

Îmi place despre tine
Cum cucereşti vara plajele, om cu om
Şi faci ţărmurile să danseze blues,
Cum furi nisip şi-l vinzi în clepsidre,
Dar, mai ales, îmi place la nebunie
Cum pozezi goală soarelui la Eforie,

Îmi place despre tine
Cum intri pe Facebook şi nu mai ieşi,
Ai vrea să rămâi acolo peste noapte
Să cucereşti profiluri toate
Să aduni toate like-urile din lume
Şi să ştergi toate pozele cu mine,

Îmi place despre tine
Cum pui în slujba ta reţelele de socializare
Să-ţi caute rujuri, rochiţe şi creme de soare,
Dacă ai putea l-ai angaja pe #Zuckerberg
Cu jumătate de normă sau part time
Să-ţi crească peste noapte numărul de fani,

Îmi place despre tine,
Cel mai mult şi cel mai mult
Când stai dimineaţa în faţa oglinzii
O eternitate, două, până la nouă
Şi pleci de-acasă mai mult dezbrăcată
Împiedicându-te în genţi, pisică şi câine,

Îmi place despre tine,
Până la urma-urmei, în fine,
Că eşti un animăluţ tare ciudat
Apărut pe lume din încrucişări bizare
Dintre stabilopozi, orizont şi mare
Care, fără să ştie, ar trebui închis în colivie.

 Vă doresc să fiţi curioşi!

joi, 4 iunie 2015

Liber - definiție

 

LÍBER1, libere, s. n. Complex de vase din țesutul plantelor prin care circulă seva elaborată; parte a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase și în care se află țesuturile de nutriție, de susținere etc. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre extrase din scoarța unor arbori. – Din fr. libre. Sursa: DEX '09 (2009)  
 
LÍBER2, -Ă, liberi, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care se bucură de libertate, de independență individuală și cetățenească, care are drepturi politice și cetățenești depline. ♦ (Despre popoare, state, orașe) Independent, neatâmat, nesupus (unei puteri străine), autonom. 2. (Despre oameni) Care are posibilitatea de a acționa după voința sa, de a face sau de a nu face ceva; care nu este supus niciunei constrângeri; slobod. ◊ Liber-arbitru = capacitate a unei persoane de a se detașa de orice constrângere interioară și de a alege un curs al acțiunii din mai multe variante posibile. 3. (Despre acțiuni) Care nu este supus unei restricții cu caracter arbitrar. ◊ Traducere liberă = traducere care redă conținutul originalului în formele proprii limbii în care se traduce, fără să respecte riguros forma originalului. Versuri libere = rânduri de poezie neprozodică, în care normele prozodice, dacă apar, sunt aplicate necanonic, după dorința autorului. Intrare liberă = intrare fără plată într-o sală de spectacol, pe un stadion etc. Lovitură liberă = (la unele jocuri sportive cu mingea) lovitură acordată unei echipe drept compensație pentru o infracțiune sau o greșeală comisă de echipa adversă. Profesie liberă = profesie exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să fie angajată permanent într-o instituție sau întreprindere). ◊ Compus: s. m. și f. liber-profesionist = persoană care exercită o profesie fără a fi angajat pe baza unui contract de muncă; liber-cugetător = persoană care promovează o atitudine independentă față de orice tradiție și autoritate, cu deosebire religioasă. 4. (Despre timp) De care se poate dispune la bunul-plac, care este în afara obligațiilor (profesionale). ◊ Expr. (Substantivat) A avea liber = a se afla în afara obligațiilor (mai ales profesionale) pe o perioadă de timp; a fi scutit pentru un timp oarecare de obligațiile (profesionale) pe care le are în mod obișnuit, a putea dispune de timpul său. 5. (Despre bănci, scaune, locuințe etc.) Care nu este ocupat, gol; neînchiriat. 6. (Despre oameni) Care nu are obligații față de alții; neangajat, disponibil. 7. Care este lipsit de artificialitate, natural, degajat, armonios, ușor. ◊ Expr. (Adverbial) A vorbi liber = a) a ține un discurs, o prelegere etc. fără a citi un text; b) a fi sincer, a spune deschis ceea ce gândește; c) a vorbi fără perdea, obscen. (A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) fără ajutorul unui instrument optic. Desen liber = desen artistic efectuat fără ajutorul vreunui instrument tehnic. 8. (în loc. adv.) în aer liber = în plin aer, în mijlocul naturii. Sub cerul liber = afară, într-un loc descoperit. – Din fr. libre, lat. liber. Sursa: DEX '09 (2009)  
 
LÍBER1, libere, s. n. (Bot.) Complex de vase din țesutul plantelor prin care circulă seva elaborată; parte a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase și în care se află țesuturile de nutriție, de susținere etc. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre extrase din scoarța unor arbori. – Din fr. libre. Sursa: DEX '98 (1998)  
 
LÍBER2, -Ă, liberi, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care se bucură de libertate, de independență individuală și cetățenească, care are drepturi politice și cetățenești depline. ♦ (Despre popoare, state, orașe) Independent, neatârnat, nesupus (unei puteri străine), autonom. 2. (Despre oameni) Care are posibilitatea de a acționa după voința sa, de a face sau de a nu face ceva; care nu este supus nici unei constrângeri; slobod. ◊ Liber arbitru = libertate absolută a voinței omului, postulată la idealismul filozofic1, în opoziție cu determinismul. 3. (Despre acțiuni) Care nu este supus unei restricții cu caracter arbitrar. ◊ Traducere liberă = traducere care redă conținutul originalului în formele proprii limbii în care se traduce, fără să respecte riguros forma originalului. Versuri libere = rânduri de poezie neprozodică, în care normele prozodice, dacă apar, sunt aplicate necanonic, după dorința autorului. Intrare liberă = intrare fără plată într-o sală de spectacol, pe un stadion etc. Lovitură liberă = (la unele jocuri sportive cu mingea) lovitură acordată unei echipe drept compensație pentru o infracțiune sau o greșeală comisă de echipa adversă. Profesiune liberă = profesiune exercitată de o persoană pe cont propriu (fără să fie angajată permanent într-o instituție sau întreprindere). ◊ Compus: (Substantivat) liber-profesionist = persoană care exercită o profesiune liberă. 4. (Despre timp) De care se poate dispune la bunul plac, care este în afara obligațiilor (profesionale). ◊ Expr. (Substantivat) A avea liber = a se afla în afara obligațiilor (mai ales profesionale) pe o perioadă de timp; a fi scutit pentru un timp oarecare de obligațiile (profesionale) pe care le are în mod obișnuit, a putea dispune de timpul său. 5. (Despre bănci, scaune, locuințe etc.) Care nu este ocupat, gol; neînchiriat. 6. (Despre oameni) Care nu are obligații față de alții; neangajat, disponibil. 7. Care este lipsit de artificialitate, natural, degajat, armonios, ușor. ◊ Expr. (Adverbial) A vorbi liber = a) a ține un discurs, o prelegere etc. fără a citi un text; b) a fi sincer, a spune deschis ceea ce gândești; c) a vorbi fără perdea, obscen. (A vedea) cu ochii liberi = (a vedea) fără ajutorul unui instrument optic. Desen liber = desen artistic efectuat fără ajutorul vreunui instrument tehnic. 8. (În loc. adv.) În aer liber = în plin aer, în mijlocul naturii. Sub cerul liber = afară, într-un loc descoperit. – Din fr. libre, lat. liber. Sursa: DEX '98 (1998)  
 
líber1 adj. m., pl. líberi; f. líberă, pl. líbere Sursa: DOOM 2 (2005)  
 
líber2 (țesut vegetal) s. n., pl. líbere Sursa: DOOM 2 (2005)  
 
LÍBER adj. 1. (înv. și pop.) slobod. 2. v. independent. 3. autonom, (înv. și pop.) slobod, (înv.) volnic. (Teritoriu ~ din punct de vedere administrativ.) 4. (fam.) frai. (E ~ în această seară.) 5. neînchis, neîntemnițat, (înv. și pop.) slobod. (Un criminal încă ~.) 6. disponibil, neocupat, (înv. și pop.) slobod, (înv.) prisoselnic. (În ceasurile lui ~.) 7. v. necăsătorit. 8. degajat. (Are mâna ~.) 9. v. nestânjenit. 10. v. larg. 11. neînchiriat, neocupat. (O cameră ~.) 12. gol, neocupat, (înv. și pop.) slobod. (În sală a rămas un scaun ~.) 13. v. vacant. Sursa: Sinonime (2002)  
 
Liber ≠ captiv, dependent, închis, ocupat, supus, neliber, rob, sclav Sursa: Antonime (2002)  
 
LÍBER ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care se bucură de libertate; independent din punct de vedere social și politic; slobod. 2) (despre state, colectivități) Care nu se află sub stăpânire străină; în stare de independență socială și națională; autonom; independent; slobod; suveran; neatârnat. 3) Care este consfințit prin lege; garantat de constituție. Votare ~ă. 4) (despre acțiuni) Care se efectuează fără restricții; care se face cu ușurință; nestânjenit; nestingherit. Respirație ~ă. 5) (despre persoane) Care nu este ocupat; disponibil. 6) (despre persoane) Care poate acționa după buna cuviință; care nu este lipsit de dreptul de a se deplasa după bunul plac; aflat în stare de independență fizică și psihică. /libre
, lat. liber
Sursa: NODEX (2002)   
LÍBER s.n. Strat de țesut fibros prin care circulă seva la plantele vasculare. ♦ Fibre extrase din scoarța unor arbori. [< fr. liber. cf. lat. liber – scoarță de arbori]. Sursa: DN (1986)
LÍBER, -Ă adj. 1. Slobod; independent. 2. Care nu este supus nici unei restricții. 3. Neocupat, gol. 4. Degajat, natural. 5. (Despre gesturi, purtări, cuvinte etc.) Necuviincios, grosolan. [< lat. liber, cf. fr. libre]. Sursa: DN (1986)  
 
LÍBER1 s. n. strat de țesut fibros prin care circulă seva la plantele vasculare. ◊ fibre extrase din scoarța unor arbori. (< fr. liber) Sursa: MDN (2000)  
 
LÍBER2, -Ă adj. 1. slobod; independent. 2. ~ profesionist = cel care exercită o profesiune în afara unui contract de muncă. 3. neocupat, gol. 4. degajat, natural. ♦ (adv.) a vorbi ~ = a ține un discurs, o prelegere, fără a citi. 5. (despre gusturi, purtări, cuvinte) necuviincios, grosolan. 6. (despre timp) de care se poate dispune după voie. 7. desen ~ = desen (artistic) executat fără ajutorul unui instrument. 8. (mat.) termen ~ = expresie dintr-o ecuație care nu conține necunoscute. (< lat. liber, fr. libre) Sursa: MDN (2000)  
 
LIBÉR1 s. n. Complex de vase din țesutul plantelor prin care circulă seva elaborată; parte a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase și în care se află țesuturile de nutriție, de susținere etc. ♦ (Cu sens colectiv) Fibre extrase din scoarța unor arbori. Liber de tei. Sursa: DLRLC (1955-1957)  
 
LÍBER2, -Ă, liberi, -e, adj. 1. (Despre oameni) Care se bucură de libertate, care nu e exploatat, care are drepturi politice și cetățenești depline; slobod. Azi liberi, ne simțim ca-n haine nouă. BENIUC, V. 114. Aș putea pretinde că sînt mai mult decît liber. SADOVEANU, P. M. 15. Robia și pro­prietatea cea mai mare trebuiră a produce și în noua colonie [romană în DaciaJ relele lor, înghițind cu încetul proprietățile mici... și substituind robi la oameni liberi. BĂLCESCU, O. II 11. ◊ Fig. Eroica dramă a lui Guilom Tell, în care răsuflă peste tot aerul liber și curat al plaiurilor alpestre. ODOBESCU, S. III 81. Aș vrea să văd ziua pămîntului vestită, Să respir un aer mai liber, mai curat, Să pierd ideea tristă de veacuri întărită, Că lumea moștenire despo­ților s-a dat. ALEXANDRESCU, M. 7. ◊ (Adverbial) Tine­rii vor să trăiască liber intr-o patrie independentă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2723. ♦ (Despre state, popoare, orașe) Independent, neatîrnat, nesupus (unei puteri străine). V. suveran, autonom. Pentru prima dată în istoria sa zbuciumată, poporul romîn a devenit liber și stăpîn pe soarta sa, în urma victoriei istorice de însemnătate mondială repurtată de Uniunea Sovietică în cel de-al doilea război mondial. GHEORGHIU-DEJ, Art. CUV. 244. Popor ce pătimeai de veacuri Acum ești liber să trăiești. FRUNZĂ, Z. 43. Nație scitică, liberă și vitează. NEGRUZZI, S. I 200. 2. Care are posibilitatea de a acționa în anumite împrejurări după propria sa voință sau dorință. N-am ce-ți face; liber ești să crezi ce poftești. SADOVEANU, P. M. 21. 3. (Despre acțiuni) Care nu e supus unei restricții cu caracter arbitrar. Dreptul cel mai prețios al omului civilizat este libera comunicare de gîndire și de idei. BOLLIAC, O. 259. ◊ Traducere liberă = traducere care redă exact conținutul textului tradus în formele proprii limbii în care se traduce, fără să respecte riguros forma originalului. Versuri libere = versuri care nu sînt supuse unei măsuri regulate. Intrare liberă = intrare fără bilet într-o sală de spectacole, stadion sportiv etc. Orice gazetar, de obicei, se bucură veșnic de o intrare liberă și mai totdeauna de un scaun gratis în teatru. CARAGIALE, O. III 217. (La unele jocuri sportive cu mingea) Lovitură liberă = lovitură acordată unei echipe drept compensație pentru o infracțiune sau o greșeală tehnică comisă de echipa adversă. Liber consimțămînt v. consimțămînt. Liber schimb v. schimb. Profesiune liberă = profesiune (medicină, avocatură etc.) exercitată de o per­soană pe cont propriu (fără să fie angajată într-o instituție sau întreprindere). ◊ (Adverbial, în compusele) liber-profesionist = persoană care exercită o asemenea profe­siune; liber-cugetător = ateu. Tatăl fusese angloman și liber-cugetător, căzut la sfîrșitul vieții în mania religioasă. SADOVEANU, E. 238. 4. (Despre timp) Neocupat în muncă, de care se poate dispune. Ore libere. Zi liberă.După împlinirea orelor de muncă, oamenii sovietici folosesc timpul liber pentru a se lumina mai mult, pentru a învăța mai mult. STANCU, U.R.S.S. 116. ◊ (Substantivat, în expr.) A avea liber = a fi în afara obligațiilor (mai ales profesionale) pe o perioadă de timp. Viu mîine pe la cinci să vă iau, tot am liber devreme. CAMIL PETRESCU, T. II 93. Joia după amiază avem liber. C. PETRESCU, C. V. 97. 5. (Despre bănci, scaune etc.) Care nu e ocupat, gol; (despre locuințe) neînchiriat. Bancă liberă. Loc liber. Cameră liberă.Loc. adj. (Jur., despre bunuri reale) Liber de orice sarcină = asupra căruia nu grevează nici un drept real (creanță ipotecară sau privilegiu). Imobil liber de orice sarcină. ♦ (Despre oameni) Disponibil, neangajat. (Fig.) Angelica, a cărei inimă era liberă, primi bucuroasă, cu singura condițiune de a nu se despărți de bunica sa. NEGRUZZI, S. I 109. ♦ (Despre părți ale corpului) Care se poate mișca în voie, care nu este stînjenit sau împiedicat în mișcări. 6. Care nu e forțat, lipsit de artificialitate, natural, armonios, ușor. Pas liber. Mișcări libere. ◊ (Adverbial) Conducea liber, de parcă s-ar fi plimbat cu tractorul peste cîmp. MIHALE, O. 197. ◊ Expr. A vorbi liber = a con­ferenția, a ține un discurs, o prelegere etc. fără a avea textul în față. (A vedea) cu ochiul liber = (a vedea) cît poate cuprinde ochiul fără ajutorul nici unui instrument optic. Desen liber = desen, de obicei artistic, efectuat cu mîna, fără ajutorul vreunui instrument. 7. (Numai în loc. adv.) În aer liber = afară, în plin aer, într-un spațiu în care poți să te miști și să respiri în voie. Spectacol în aer liber. Gimnastică în aer liber. Sub cerul liber = afară, într-un loc descoperit. Sursa: DLRLC (1955-1957)  
 
líber adj. m., pl. líberi; f. sg. líberă, pl. líbere Sursa: Ortografic (2002)  
 
líber (bot.) s. n., pl. líbere
Sursa: Ortografic (2002)  


Sursa articol definitie-liber 

  Vă doresc să fiţi curioşi!

marți, 2 iunie 2015

Imagini din inimă

 Îmi bate inima


      Autor:Doriana

Îmi bate inima în piept
Pulsează sânge și iubire,
Iar de la viață eu aștept
Măcar un strop de fericire.


Îmi bate inima ușor
În ritm și cu durere,
Cînd simte că îi este dor
Și n-are mângâere.


Îmi bate inima nebun
Și parcă vrea să scape,
Când singură mă aflu-n drum
Și-afară este noapte.


Îmi bate inima sever
Reproșuri când aude,
O simt de parcă-i grănicer
Ce arma și-o ascunde.


Și bate inima mereu
În piept îmi dă senzații,
Și când e bine și e rău
Ea bate cu ovații.


Sursa:http://www.poezii.md

 Vă doresc să fiţi curioşi!

luni, 27 aprilie 2015

Cum ar fi să ai parte toată viaţa de bani?

Întrebare-ntrebătoare pentru voi:
Q: Cum ar fi să ai parte toată viaţa de bani???
 Nicalai feat. Nane - Cei 7 Ani De Acasă

Swedish House Mafia - Don't You Worry Child ft. John Martin



 Vă doresc să fiţi curioşi!

miercuri, 22 aprilie 2015

Morgenstimmung

Morgenstimmung

                 de Tudor Arghezi

Tu ţi-ai strecurat cântecul în mine
Într-o dup-amiază, când
Fereastra sufletului zăvorată bine
Se deschisese-n vânt,
Fără să ştiu că te aud cântând.


Cântecul tău a umplut cladirea toată,
Sertarele, cutiile, covoarele,
Ca o lavandă sonora. Iată,
Au sărit zăvoarele

Şi mănăstirea mi-a rămas descuiată.

Şi poate că nu ar fi fost nimic
Dacă nu intra să sape,
Cu cântecul, şi degetul tău cel mic,
Care pipăia mierlele pe clape -

Şi-ntreaga ta făptura, aproape.

Cu tunetul se prăbusiră şi norii
În încăperea universului inchis.
Vijelia aduse cocorii,
Albinele, frunzele... Mi-s

Şubrede bârnele, ca foile florii.

De ce-ai cântat? De ce te-am auzit?
Tu te-ai dumicat cu mine vaporos -
Nedesparţit - în bolţi.
Eu veneam de sus, tu veneai de jos.
Tu soseai din vieţi, eu veneam din morţi.


Vă doresc să fiţi curioşi!

Vă mulţumesc pentru vizită şi comentarii!

Vă mulţumesc pentru vizită şi comentarii!
Felicitări, ai reuşit să citeşti articolul până la capăt, asta înseamnă că eşti un cititor exemplar, lucru rar în ziua de azi. Aşa că dă şi tu un SHARE, ca să vadă şi prietenii tăi cât eşti de extraordinar!

...dandelion...

...dandelion...
...wish...

viața Ta

viața Ta
E viața Mea

Remember thes helpful tips to keep safe!